Carmen POPESCU - (Dis)continuities. Fragments of the Romanian Modernity in the First Half of the 20th Century

discontinuitis-fragments-of-romanian-modernityProdus publicat în 2010 la Simetria
• Tip copertă: Broşată
• Format: 220x300 [mm]
• Număr pagini: 228
Ediţie în limbă engleză
• ISBN: 978-973-1872-15-5
Volumul se articulează în jurul a trei arhitecţi marcanţi ai epocii: Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory şi Octav Doicescu. Primul aparţine valului de tineri români formaţi la Ecole des Beaux-Arts din Paris, asigurând deci legătura între imaginea unei modernităţi antebelice (urmând aspiraţiile secolului trecut) şi cea, efervescentă, care explodează după primul război mondial. Ceilalţi doi constituie împreună o sinteză a gândirii creative a anilor interbelici, înmănunchind atât deschiderea către un modernism afirmat cât şi atenţia de a valoriza tradiţia prin crearea unui limbaj modern de expresie locală.

„Prezentul volum este de două ori tributar fragmentului: acoperirea parţială, atât pe verticală cât și pe orizontală, a subiectului său – determinată de posibilitatea de a-l acoperi ca atare – are, la baza sa, și o motivaţie de metodologie pură. A vorbi despre modernitate ca noţiune-cheie ni s-a părut imposibil altfel decât prin prisma fragmentului, ce permite să surprindă complexitatea conceptului, încercând să redea nu doar plurisemantismul acestuia, ci și polifonia vocilor care l-au compus.
Dacă logica fragmentului este privită ca o unealtă specifi că a instrumentarului post-modern, ea nu este străină modernităţii, căreia i-a servit anume în dezvăluirea multiplelor faţete, în reliefarea pluralităţii discursului. Astfel, volumul se așază, duplicitar, atât în centrul modernităţii, cât și la distanţă de aceasta, în zona scrutătoare a perspectivei „post”: de la prima se inspiră făcând apel la tehnica colajului – adesea utilizată în cele trei contribuţii care-l compun –, în timp ce de la a doua împrumută ideea părţii care sugerează, oglindește întregul. Limitarea geografi că reprezintă însuși pariul acestei cărţi: cum se manifestă modernitatea românească în contextul larg al epocii? Care sunt particularităţile acesteia și ce le determină? (De)Limitarea temporală a urmărit să busculeze graniţele obișnuitelor cronologii, fără a le contesta însă o viabilitate operaţională. Tradiţionalele „bariere” cronologice ale celor două războaie mondiale au fost aici estompate, pentru a aduce o anumită porozitate în perceperea unei epoci astfel expandate, ce-și înglobează propriile premise, aruncând totodată o privire fugară asupra consecinţelor sale. Această „fl uidizare” a temporalităţii se refl ectă în maniera de a analiza coordonatele conceptului de modernitate, observate în dinamica devenirii lor. Cele trei texte care alcătuiesc volumul se întâlnesc, fără a se suprapune. Dialogul lor – și el fragmentar – are ca scop restituirea diferitelor feţe ale culturii vizuale românești pe o perioadă de aproape jumătate de secol, ce însumează anii săi de maturitate. Intersecţiile între cele trei texte au fost voite, provocate pentru a oferi cititorului perspective diferite asupra unui subiect comun. Astfel, sperăm că ideea de modernitate își recapătă – măcar în parte – caracterul complex. Primul text este consacrat spaţiului propriu-zis al modernităţii, incluzând, pe lângă explorarea obiectului arhitectural, o incursiune în spaţiul înţeles ca urbanitate și în practicile de locuire; cel de-al doilea analizează teritoriul conex al artelor decorative, cântărind dilemele dublei lor apartenenţe, participând atât la noile preocupări ale arhitecturii și urbanului, cât și la problematica artelor plastice; acestea din urmă constituie obiectul de predilecţie al ultimului text, care analizează în profunzime raportul lor cu modernitatea dintr-o perspectivă teoretică. Astfel, cele trei contribuţii se doresc complementare nu numai prin tematica lor, ci și prin abordarea propusă.”
(extras din Cuvântul inainte, Carmen Popescu)

Istoric de artă şi arhitectură, Carmen Popescu este specializată în relaţiile dintre arhitectură şi identitate: a publicat în numeroase articole rezultatele cercetării sale şi a participat la numeroase colocvii internaţionale. Este, de asemenea, cercetător asociat în cadrul laboratorului « André Chastel » (Universitatea Paris IV-Sorbona).


Bookmark and Share