artdeco

scrisorileCATREsimon

arhitecturaINproiectulCOMUNIST

bucurestiARHITECTURAsiMODERNITATE

image

castelulPELES

image

fondulDOCUMENTARdeARHITECTURA

Horia MOLDOVAN - Johann Schlatter: cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866)

Horia MOLDOVAN - Johann Schlatter: cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866)

Ediţie tipărită:
Produs publicat în 2013 la SIMETRIA
Tip copertă:Broşată
Număr de pagini: 264
Format: 22 x 29,7 cm
Limba română, rezumat în limba engleză/germană
Bibliografie
Index
ISBN: 978-973-1872-26-1  

 

 Prezentare:

Volumul prezintă arhitectura valahă a primei părţi a secolului al XIX-lea prin prisma activităţii elveţianului Johann Schlatter (1808-1865), profund implicat în complexul proces de modernizare. Schlatter sosea în Ţara Românească într-o perioadă în care, în arhitectură, suprapunerea împrumuturilor occidentale pe fondul autohton ajunsese prea puţin să se concretizeze în realizări coerente stilistic. Prin practica sa, desfăşurată într-un mediu deschis asimilărilor şi aspirând spre sincronizarea cu civilizaţia occidentală, Schlatter ilustra ceea ce era socotit noutate în spaţiul central-european, în care fusese format. În ciuda criticilor ulterioare, din documentele păstrate reiese faptul că Schlatter s-a bucurat de consideraţia contemporanilor precum şi de încrederea autorităţilor statului.

 În paralel cu implicarea în unele dintre cele mai însemnate proiecte publice (Grădina Kiseleff, Universitatea şi Teatrul Naţional din Bucureşti, etc.), în 1844, la sugestia lui Vladimir Blaremberg, conducerea intervenţiilor asupra construcţiilor mănăstirilor medievale din Ţara Românească îi era încredinţată lui Schlatter, acesta fiind numit „arhitect mănăstiresc”. Până spre 1865, Schlatter s-a ocupat de câteva zeci de ansambluri monastice şi biserici: Tismana, Bistriţa, Arnota, Dealu, Cozia, Negoeşti, Snagov, Mitropolia din Târgovişte sau cea din Bucureşti, Antim, Radu-Vodă etc. În unele cazuri au fost luate măsuri minime pentru salvarea construcţiilor de la ruinare, în altele Schlatter, împreună cu colaboratorii săi, a mers până la demolarea şi reconstruirea integrală, după o concepţie arhitecturală cu totul diferită faţă de cea originală, fapt datorat în bună măsură comenzii pe care o primise.

 Înţelegerea şi evaluarea creaţiilor lui Schlatter nu pot fi însă de contextul general al evoluţiei civilizaţiei valahe. Variată din punct de vedere stilistic şi al programelor de arhitectură abordate, opera lui Schlatter este încadrabilă în categoria mai largă a arhitecturii istoriste. Influenţate de ecouri târzii ale romantismului central european dar şi de idei contemporane dezbătute şi experimentate în Occident, creaţiile arhitectului au fost supuse subiectivității gusturilor comanditarilor, adesea încărcate de o preţiozitate inconsistentă, parcursul său în Principat oglindind traseul unei societăţi aflate la începuturile integrării în matricea culturală occidentală.


Bookmark and Share